Filosofie. Filosofare. Filosof

Filosofie. Filosofare. Filosof

Cele trei cuvinte: filosofie, filosofare, filosof...Ce reprezinta ele? Daca e sa luam definitiile celor trei, am avea urmatoarele:
FILOSOFÍE, filosofii, s. f. 1. Știință constituită dintr-un ansamblu închegat de noțiuni și idei, care interpretează și reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale; concepție generală despre lume și viață. 2. Totalitatea concepțiilor și a principiilor metodologice care stau la baza unei discipline sau a unei științe. 3. (Rar) Atitudine (înțeleaptă) față de întâmplările vieții; mod specific de a privi problemele vieții. 4. (Fam.) Lucru greu de făcut, problemă greu de rezolvat. – Din ngr. philosophia, fr. philosophie.
FILOSÓF, -OÁFĂ, filosofi, -oafe, s. m. și f. 1. Persoană care se ocupă cu filozofia, care studiază și prelucrează problemele fundamentale ale filozofiei, care are o concepție proprie în domeniul filozofiei; gânditor. 2. (Pop.) Om învățat, priceput în toate; spec. astrolog. 3. Persoană care are o atitudine înțeleaptă față de viață. [Var.: filosóf, -oáfă s. m. și f.] – Din ngr. philósophos, fr. philosophe.
FILOSOFÁ, filozofez, vb. I. Intranz. (Fam.) A face reflecții asupra problemelor vieții. – Din fr. philosopher, lat. philosophari.
Sursa definitiilor de mai sus este dictionarul explicativ al limbii romane, editia 1998. Insa marele DEX ne ofera doar o mica parte din ideea de filosofie si ce anume este ea. Pentru a aprofunda trebuie sa cercetam mai adanc. Am putea foarte usor sa dam un "google search", cum facem aproape toti atunci cand avem nevoie de informatii. Am gasi sute si mii de explicatii, impreuna cu tot ce e legat de filosofie. Si totusi, tot nu gasim ceea ce cautam. Stop!
Cautam? Cautam rational? Cautam pentru a intelege? Ne framanta cautarea aceasta pana in adancurile noastre? Cautam cu atata ardoare incat incepem sa gandim? Se dezvolta aceasta gandire pe masura ce ne intrebam? Incepem sa ne miram de lucruri in timp ce le descoperim?
Asta inseamna filosofie. Filosofia este in sine o stare prin care omul ajunge sa cunoasca. La fel ca orice stare, ea este atinsa. O atingem prin faptul ca ne intrebam si ne miram. Suntem curiosi, iar curiozitatea aceasta se afla in noi, ne defineste ca fiinte umane si rationale.
"Mirarea este simtul filosofului, iar filosofia incepe in mirare." Platon
Filosofia, ca stiinta a tuturor fenomenelor fundamentale ale universului este divizata in mai multe ramuri. Printre ele se enumera: ontologia, gnoseologia, logica, axiologia,epistemologia, etica, estetica, filozofia stiintei, filozofia sociala, filosofia culturii si antropologia.
Haideti sa incepem prin a defini cateva dintre ramuri pentru a ne creea o mai buna perceptie a "reginei tuturor stiintelor", adica filosofia.
Ontologia (din limba greaca: όντος, genetivul participiului trecut al verbului ειναι = a fi, si λογια = invatatura despre...), termen creat in secolul al XVII-lea de catre Rudolf Goclenius, este o disciplina filosofica, al carei obiect de studiu este Fiinta si Existenta, si categoriile in care acestea se impart: lucruri, proprietati, procese, fapte. In literatura filosofica de limba engleza, ontologia este opusa teoriei cunoasterii, facandu-se deosebirea intre lucruri (sau atributele lor), asa cum sunt in sine, si felul cum ele ne apar. Cativa reprezentanti ai acestei ramuri filosofice sunt: Aristotel, Immanuel Kant, Bertrand Russell, Ludwig Wittgenstein si Jean Paul Sartre.
Trecem la urmatoarea ramura, gnoseologia, care este cunoasterea umana in elementele sale esentiale si in mecanismul sau esential separata de modalitatile particulare de cunoastere. Elementele obiectului gnoseologiei sunt obiectul cunoasterii, subiectul cunoasterii, mecanismul cunoasterii, conditiile cunoasterii, cauzele cunoasterii, legile cunoasterii, caile de cunoastere, genurile de cunoastere umana.
Din gnoseologie fac parte scepticismul, dogmatismul, relativismul, irationalismul, antiintelectualismul si antipsihologismul.
Logica este studiul formelor gandirii umane care separa forma de continutul informational, afectiv si volitiv precum si de mijlocul exteriorizarii formei gandului adica limba naturala luand in cercetare numai forma intelectiva, cognitiva, rationala, obiectiva a gandirii considerand mijlocul de comunicare ca element conventional. Odata facuta aceasta prima separatie logica efectueaza a doua operatie: separarea formelor corecte de cele incorecte adica a celor valide de cele nevalide.
Iar nu in ultimul rand, antropologia. Aceasta este  se ocupa cu studiul omului. Este o disciplina holistica din doua puncte de vedere: se ocupa de studiul tuturor oamenilor, din toate epocile si trateaza toate dimensiunile umanitatii. In centrul antropologiei se afla ideea de cultura si notiunea ca aceasta reprezinta specia umana, ca specia noastra si-a dezvoltat o capacitate universala de a concepe lumea simbolic, de a preda si invata astfel de simboluri in mod social si de a transforma lumea (si pe noi insine) pe baza acestor simboluri.
As mai dori sa adaug o idee la notiunea de filosofie, si anume ca precum pictura sau muzica, este si ea o arta. Arta ratiunii. Fiind in acelasi timp o stiinta ( pur rationala de altfel) dar si o metoda prin care aspiram la absolut, o anume stare in care ajungem din moment ce incepem sa punem intrebari cu privire la univers, filozofia devine o combinatie dintre stiinta si arta, o arta rationala...arta ratiunii.
Acuma ca ne-am facut o idee, zic eu, destul de clara a filosofiei si a stiintei numite filosofie, ar trebui sa mergem mai departe spre filosofare.
Filosofii filosofeaza. Dar cum filosofeaza? Nu filosofeaza oricum, fiecare filosof in parte isi creeaza sau adopta un stil anume. Felurile de filosofare, recunoscute ca stiluri sunt: eseul, dialogul, esopicul, poemul, oralitatea si corespondenta.
In primul rand, cand vine vorba despre filosofare, trebuie sa ne intrebam de ce filosofam intr-un anume fel? Intr-o oarecare masura, stilul care il folosim ne caracterizeaza ca indivizi si o face intr-un mod cat se poate de profund. Ce poti avea mai de pret decat convingerile, gandurile si experientele tale? Filosofia ta, in alte cuvinte.
Stilul filosofarii este filtrul ideilor filosofului spre lume, metoda prin care ideea se materializeaza. Prin felul in care filosofam ne aratam celorlalti, ne expunem ideile si mintea in sine. Acesta creeaza o prima impresie a cititorului sau a celui ce asculta. Succesul unui filosof depinde foarte mult de felul in care el filosofeaza.
Intr-un final, putem observa ca totul se rezuma la persoana...la filosof. Persoana contine ideea de filosofie si filosofare, este o entitate inseparabila in sinea sa.
Filosoful, de la inceputul civilizatiei si pana in zilele noastre a fost, este si va fi acela, precum povestesc Platon si Aristotel, cu capul in nori. El priveste spre cer, lucreaza cu ideile si are acea constiinta superioara care il separa de societate. Filosoful aspira spre obiectivitate si nu poate sa ramana indiferent fata de lucruri.
Personalitatea filosofului este una interiorizatoare. Filosoful isi petrece cea mai mare parte din viata sa in mintea sa, in interiorul sau. El tinde spre introvertire, dar o introvertire aparte. Aparte deoarece cel ce filozofeaza simte nevoia de a-si exprima ideile, isi doreste sa comunice mai departe cunostintele sale, dar in acelasi timp se inchide inlauntrul sau pentru a putea gandi limpede.
In alte cuvinte, putem spune ca filosoful isi foloseste introvertirea ca pe o unealta pentru a atinge absolutul, iar in momentul in care a descoperit, el se exteriorizeaza si isi face publica ideea...apeleaza la extrovertire.
Filosoful are nevoie de profunzime pentru a exista, fara ea, el este pierdut, isi pierde sensul in lume. El nu este multumit cu putin. Ca si analogie putem spune ca filosoful isi doreste sa manance tortul intreg, nu ii ajunge doar glatul de deasupra. Are acea foame de cunoastere, de a intelege si de a clarifica.
In concluzie, nu pot zice nimic cert cu privire la cele trei notiuni: filosofie, filosofare si filosof; ci pot doar afirma ca abia dupa ce am facut filosofie, am filosofat si am fost filosofi, am putea intelege ce sunt acestea in sine. Altfel spus, trebuie sa continuam a filosofa pentru a intelege filosofia.