Eseu din Lumea Sofiei

Pasiunea pentru artă și educarea gustului estetic reprezintă un mod de viață suficient

  de Vîlcan Ramona

Arta a reprezentat, incă din cele mai vechi timpuri un factor esențial de modelare și

cizelare a personalității, cu ajutorul căruia oamenii și-au creat o afinitate pentru frumos.

Arta reprezintă un mod de viață necesar dar nu suficient, pentru majoritatea oamenilor, fiind un 

ansamblu de activități profunde manifestate doar cu ajutorul creativității

umane. Conceptele ei se pot baza, pe imaginație, percepție, intuiție, gust estetic, calitilți ce

pot fi dobândite doar cu o minte strălucită pasionată de frumos, de minunile care ne

inconjoară și apreciate de persoanele ce iși iubesc viata și semenii.

Esteticul reprezintă și una dintre nevoile umane, conform lui Abraham Maslow.

Educarea gustului estetic, in viața unei persoane o marchează inceputul unei om nou,

preocupat de creație și cultură.

Exemplele care pot defini arta sunt adevărate comori ale existenței și putem aminti

dintre acestea: muzica pictura, teatrul, literatura, insă cea mai mare artă creată de Dumnezeu

este natura cu toate bogățiile ei, iar noi, oamenii suntem rodul prețios al naturii.

Descoperirea artei izvorăște din sufletul artistului, se exercită sub formă de plăcere și

este dată de o stare de bine.

Brâncuși a materializat concepte cu ajutorul artei precum infinitul, tăcerea, sărutul.

Cosmogonia are ca subsistem cosmosul, infinitul iar tăcerea este o formă de manifestare a

caracterului, formă de autocontol sau comunicare non-verbală. Sărutul dovedește

afectivitatea în diferite relații interpersonale: de amiciție, de prietenie, de afiliere între

membrii unei familii sau a unui grup; exprimă nevoia de intimitate.

Pasiunea poate fi un proces în construcție ce se manifestă în toate dimensiunile vieții

umane. Pasiunea proces afectiv superior, este unul dintre cele mai evoluate stări afective,

influențează comportamentul uman și schimbă mentalitatea, transformând încet dar sigur

modul de gândire și de acționare în anumite situații, făcându-l mai ponderat și mai cugetat.

Noi, oamenii, avem pasiuni pentru: anumite activități, anumite persoane sau

fenomene care ne tansmit stări de contopire cu mediul in care traim și ne fac mai fericiți.

Dorințele noaste de educare a gustului estetic se vor împlini doar cu o voință de fier și luptă

necontenită.

Emil Cioran spunea: ,,Aș da toate peisajele din lume pe cel al copilăriei mele!", fapt

din care inșelegem că pasiunea pentru artă s-a dovedit încă de la o vârstă frageda" fiind o

nebănuită cale spre o carieră reușită. În mintea copilului, peisajul văzut din ochi care nu

cunoșteau lumea până atunci a rămas întipărit în inima și mintea sa tânără, dăinuind peste

timp și capătând cu trecerea anilor, valori neimaginabile. Aceste lucruri s-au realizat cu

ajutorul unei educații alese.

Aristotel spunea: ,,Cei care educă copii sunt demni de mai multă onoare decât cei

care le dau viață; de aceea, pe lângă viață" dăruiți copiilor și arta de a trăi bine, educându-i'.

În acest citat ,,Părintele Logicii" face referire exact la faptul că părinții au datoria să își

învețe odraslele să iubească viața și să aprecieze frumosul, dar mai ales si fie recunoscători

pentru invățăturile ce li se transmit.

Estetica poate ingloba mai multe forme si poate fi pentru fiecare individ în parte o

unicitate a materiei. Însăși viața este elogiu al existenței, precursor al unei vieți spirituale.

Arta poate reprezenta o formă de sacrificiu de sine, al propriilor neajunsuri și poate fi

o vocație sau o menire. Ea are surse de izvor atât din frumos cât și din grotesc ( Bacovia-

,,Plumb”; Arghezi- ,,Testament”). Poate educa inteligența emoțională transformând-o într-un

lirnbaj particular al creatorilor acestuia și poate să aibă elemente de știință sau religie.

De exemplu o persoană ce vrea să picteze sau să sculpteze, chiar dacă are un gust

estetic aparte pentru artă, mai are nevoie de pasiune și talent pentru a-și îndeplini această

dorință. Cu toate acestea doar cei care și-au șlefuit gustul estetic pot realiza și vedea

adevăratele comori de pretutindeni. Fiecare om iși construiește propriul mod de conviețuire

din pasiunile pe care le are și el poate fi singurul care să cugete dacă acestea reprezintă un

mod de viață suficient. Tot ce este în jurul nostru poate fi numit artă, artistul fiind în acest

caz Dumnezeu Creatorul.

Socrate considera cunoașterea o virtute. Prin extrapolare - asta este o virtute, cea mai

importantă dintre toate câte există. Dar existența acesteia, nu e suficientă, fări cunoașterea și

înțelegerea sensului profund în existența și evoluția umanității. O parte însemnată din istoria

omenirii se regăsește în estetica transcedentală păstrată milenii de-a rândul în operele de artă.

Altfel spus, fiecare epocă s-a lăsat descoperită prin intermediul unor ansambluri de arte

frumoase.

Pasiunea pentru artă și educarea gustului estetic reprezintă o legătură indestructibilă

între trecut, prezent și viitor. Mai poate însemna și descoperirea sensului vieții, calea spre o

autocunoaștere profundă și unică invăluită în misterul creației. "Educația este un al doilea

soare pentru cei care o află scria Heraclit din Efes; manifestările și înțelegerea

multidimensională ale artei crează cel pulin câte un soare in viața fiecărui individ. Fiecare

răsărit, dă șansă zilei de a fi mai bună, fiecare act de cunoaștere a artei dă șansă omului de a

fi mai bun, umanizând individul; creația frumosului desălvârșește mitul nașterii și al morții.

Desigur, pasiunea pentru artă și educarea gustului estetic poate fi un mod de viată

suficient atunci când scopul ei sunt virtuțile: dragostea, curajul și ințelepciunea. Acestea

trasează destinul unui om, transformându-l într-o fiintă superioară.