Pasiunea pentru artă și educarea gustului estetic reprezintă un mod de viață suficient
de Vîlcan Ramona
Arta a reprezentat, incă din cele mai vechi timpuri un factor esențial de
modelare și
cizelare a personalității, cu ajutorul căruia
oamenii și-au creat o afinitate pentru frumos.
Arta reprezintă un mod de viață necesar dar
nu suficient, pentru majoritatea oamenilor, fiind un
ansamblu de activități profunde
manifestate doar cu ajutorul creativității
umane. Conceptele ei se pot baza, pe
imaginație, percepție, intuiție, gust estetic, calitilți ce
pot fi dobândite doar cu o minte strălucită
pasionată de frumos, de minunile care ne
inconjoară și apreciate de persoanele ce
iși iubesc viata și semenii.
Esteticul reprezintă și una dintre nevoile
umane, conform lui Abraham Maslow.
Educarea gustului estetic, in viața unei
persoane o marchează inceputul unei om nou,
preocupat de creație și cultură.
Exemplele care pot defini arta sunt
adevărate comori ale existenței și putem aminti
dintre acestea: muzica pictura, teatrul,
literatura, insă cea mai mare artă creată de Dumnezeu
este natura cu toate bogățiile ei, iar noi,
oamenii suntem rodul prețios al naturii.
Descoperirea artei izvorăște din
sufletul artistului, se exercită sub formă de plăcere și
este dată de o stare de bine.
Brâncuși a materializat concepte cu
ajutorul artei precum infinitul, tăcerea, sărutul.
Cosmogonia are ca subsistem cosmosul, infinitul
iar tăcerea este o formă de manifestare a
caracterului, formă de autocontol sau comunicare
non-verbală. Sărutul dovedește
afectivitatea în diferite relații interpersonale:
de amiciție, de prietenie, de afiliere între
membrii unei familii sau a unui grup; exprimă
nevoia de intimitate.
Pasiunea poate fi un proces în construcție
ce se manifestă în toate dimensiunile vieții
umane. Pasiunea proces afectiv superior,
este unul dintre cele mai evoluate stări afective,
influențează comportamentul uman și
schimbă mentalitatea, transformând încet dar sigur
modul de gândire și de acționare în anumite
situații, făcându-l mai ponderat și mai cugetat.
Noi, oamenii, avem pasiuni pentru:
anumite activități, anumite persoane sau
fenomene care ne tansmit stări de contopire
cu mediul in care traim și ne fac mai fericiți.
Dorințele noaste de educare a gustului estetic
se vor împlini doar cu o voință de fier și luptă
necontenită.
Emil Cioran spunea: ,,Aș da toate
peisajele din lume pe cel al copilăriei mele!", fapt
din care inșelegem că pasiunea pentru artă
s-a dovedit încă de la o vârstă frageda" fiind o
nebănuită cale spre o carieră reușită. În
mintea copilului, peisajul văzut din ochi care nu
cunoșteau lumea până atunci a rămas întipărit
în inima și mintea sa tânără, dăinuind peste
timp și capătând cu trecerea anilor, valori
neimaginabile. Aceste lucruri s-au realizat cu
ajutorul unei educații alese.
Aristotel spunea: ,,Cei care educă copii
sunt demni de mai multă onoare decât cei
care le dau viață; de aceea, pe lângă viață"
dăruiți copiilor și arta de a trăi bine, educându-i'.
În acest citat ,,Părintele Logicii"
face referire exact la faptul că părinții au datoria să își
învețe odraslele să iubească viața și să
aprecieze frumosul, dar mai ales si fie recunoscători
pentru invățăturile ce li se transmit.
Estetica poate ingloba mai multe forme
si poate fi pentru fiecare individ în parte o
unicitate a materiei. Însăși viața este elogiu
al existenței, precursor al unei vieți spirituale.
Arta poate reprezenta o formă de sacrificiu
de sine, al propriilor neajunsuri și poate fi
o vocație sau o menire. Ea are surse de izvor
atât din frumos cât și din grotesc ( Bacovia-
,,Plumb”; Arghezi- ,,Testament”). Poate
educa inteligența emoțională transformând-o într-un
lirnbaj particular al creatorilor acestuia
și poate să aibă elemente de știință sau religie.
De exemplu o persoană ce vrea să picteze
sau să sculpteze, chiar dacă are un gust
estetic aparte pentru artă, mai are nevoie
de pasiune și talent pentru a-și îndeplini această
dorință. Cu toate acestea doar cei care
și-au șlefuit gustul estetic pot realiza și vedea
adevăratele comori de pretutindeni. Fiecare
om iși construiește propriul mod de conviețuire
din pasiunile pe care le are și el poate
fi singurul care să cugete dacă acestea reprezintă un
mod de viață suficient. Tot ce este în jurul
nostru poate fi numit artă, artistul fiind în acest
caz Dumnezeu Creatorul.
Socrate considera cunoașterea o virtute.
Prin extrapolare - asta este o virtute, cea mai
importantă dintre toate câte există. Dar
existența acesteia, nu e suficientă, fări cunoașterea și
înțelegerea sensului profund în existența
și evoluția umanității. O parte însemnată din istoria
omenirii se regăsește în estetica
transcedentală păstrată milenii de-a rândul în operele de artă.
Altfel spus, fiecare epocă s-a lăsat descoperită
prin intermediul unor ansambluri de arte
frumoase.
Pasiunea pentru artă și educarea gustului
estetic reprezintă o legătură indestructibilă
între trecut, prezent și viitor. Mai poate
însemna și descoperirea sensului vieții, calea spre o
autocunoaștere profundă și unică
invăluită în misterul creației. "Educația este un al doilea
soare pentru cei care o află scria Heraclit
din Efes; manifestările și înțelegerea
multidimensională ale artei crează cel pulin
câte un soare in viața fiecărui individ. Fiecare
răsărit, dă șansă zilei de a fi mai bună,
fiecare act de cunoaștere a artei dă șansă omului de a
fi mai bun, umanizând individul; creația
frumosului desălvârșește mitul nașterii și al morții.
Desigur, pasiunea pentru artă și educarea
gustului estetic poate fi un mod de viată
suficient atunci când scopul ei sunt virtuțile:
dragostea, curajul și ințelepciunea. Acestea
trasează destinul unui om, transformându-l
într-o fiintă superioară.
